Moștenirea este procedura prin care are loc transferul bunurilor unei persoane decedate către moștenitorii acesteia.
Moștenitorii pot solicita deschiderea succesiunii imediat după decesul persoanei în cauză. Legea prevede un termen de 1 an de la data decesului, numit termen de opțiune succesorală, în care moștenitorii de drept pot decide dacă acceptă sau renunță la succesiune. Această decizie presupune întocmirea unei declarații notariale prin care se exprimă opțiunea succesorală. Este bine să știți că în situația în care nu finalizați moștenirea în termen de 2 ani de la data decesului, veți plăti un impozit suplimentar în cuantum de 1% din valoarea bunurilor imobile din masa succesorală.
Biroul nostru vă poate ajuta cu dezbaterea succesiunii în cazul în care ultimul domiciliu al persoanei defuncte se află în Cluj-Napoca, Turda, Gherla, Huedin, Dej și alte localități din raza de competență a Tribunalului Cluj. Vă recomandăm să programați o consultație notarială inițială pentru a discuta detaliile specifice ale cazului dumneavoastră.
ACTE NECESARE
Vă rugăm să prezentați actele în original.
NB – Deschiderea procedurii succesorale poate fi solicitată de către oricare dintre moștenitori – nu este necesară prezența tuturor, însă moștenitorul care solicită deschiderea procedurii se va prezenta obligatoriu cu certificatul de deces.
- - Actele de identitate ale tuturor moștenitorilor
- - Certificatele de naștere și de căsătorie ale moștenitorilor
- - Hotărârile judecătorești sau certificatele de divorț ale moștenitorilor, dacă este cazul
- - Certificatul de naștere și de căsătorie al soțului în viață/certificatul de deces al soțului/sentința ori certificatul de divorț, dacă este cazul
- - Adeverința de schimbare a numelui pe cale administrativă, dacă este cazul
- - Testamentul, dacă există
- - Procura în formă autentică a persoanelor împuternicite să reprezinte moștenitorii la succesiune, dacă aceștia nu pot fi prezenți personal.
- - Extras de carte funciară - se obține prin birou notarial
- - Actul de concesiune al locului de veci și adeverința emisă de administrația cimitirului, dacă este cazul. Documentul are valabilitate de 30 de zile de la data eliberării
- - Titlurile la ordin sau la purtător/certificatele de acționar/carnetele C.E.C și altele.
- - Informații cu privire la conturile bancare ale defunctului.
- - Certificat de acționar și extras de cont pentru acțiunile deținute
- - Certificat constatator de la Registrul Comerțului în cazul în care defunctul a fost asociat în societăți comerciale
În funcție de particularitățile situației și bunurile moștenite pot fi necesare și alte documente suplimentare. Acestea vă vor fi comunicate în urma consultației.
Întrebări frecvente legate de Moșteniri (Succesiuni)
Sunt obligat să accept o moștenire?
Nu, nu sunteți obligat să acceptați moștenirea. Puteți renunța la aceasta, printr-o declarație autentică.
Ce înseamnă să accept o moștenire?
Acceptarea moștenirii presupune o decizie explicită și conștientă a persoanei care are vocație succesorală, prin care aceasta își asumă calitatea de moștenitor și drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta. Nu este suficient doar să fii parte din categoria celor care pot moșteni, ci trebuie să iei o decizie clară cu privire la acceptarea moștenirii.
Pentru a fi valabilă, acceptarea moștenirii trebuie făcută printr-o declarație autentică, care se depune în fața notarului public. Această formă autentică este esențială pentru a confirma că persoana a fost informată și că își exprimă voința în mod liber și conștient. Declarația de acceptare a moștenirii are efecte juridice clare, iar persoana care o face dobândește toate drepturile și obligațiile ce derivă din moștenire, inclusiv răspunderea pentru datoriile defunctului, în limitele valorii bunurilor moștenite.
De asemenea, renunțarea la moștenire poate fi făcută în aceeași formă autentică, iar o persoană care renunță la moștenire nu va fi considerată moștenitor și nu va avea niciun drept asupra bunurilor lăsate de defunct. Această renunțare este ireversibilă, iar decizia trebuie luată cu conștientizarea tuturor consecințelor legale.
Pot renunța doar la o parte din bunurile moștenite?
Nu, renunțarea la moștenire poate fi doar totală.
Care sunt etapele unei succesiuni?
Etapa I: Deschiderea succesiunii
Succesiunea se deschide în momentul morții unei persoane, iar data deschiderii succesiunii este considerată data decesului celui care lasă moștenirea. Dovada decesului se face cu certificatul de deces sau, în anumite cazuri, cu o hotărâre judecătorească definitivă de declarare a morții.
Etapa a II-a: Transmisiunea succesorală sau devoluțiunea succesiunii
La moartea unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite moștenitorilor, fie legali, fie testamentari. Deși patrimoniul se transmite imediat ce persoana decedează, aceasta nu are un caracter definitiv până când moștenitorul nu își exprimă opțiunea. Conform legii, nimeni nu este obligat să accepte moștenirea care îi revine. Astfel, moștenitorul are dreptul de a alege între acceptarea moștenirii sau renunțarea la aceasta.
În concluzie, moștenitorul are două opțiuni principale:
- Acceptarea moștenirii, care duce la consolidarea titlului de moștenitor.
- Renunțarea la moștenire, care duce la desființarea titlului de moștenitor.
Etapa a III-a: Împărțirea sau partajul succesoral
Partajul succesoral este procesul juridic care pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) asupra bunurilor moștenite și care se realizează prin împărțirea bunurilor între moștenitori, fie în natură, fie prin echivalent. Aceasta are ca efect înlocuirea cotei-părți ideale, indivize, asupra bunurilor cu drepturi exclusive asupra anumitor bunuri sau valori stabilite.
Partajul moștenirii se poate face într-un mod amiabil, prin acordul tuturor moștenitorilor (partaj voluntar), sau pe cale judiciară, atunci când nu se ajunge la o înțelegere privind împărțirea bunurilor.
Poate un minor să fie moștenitor?
Un minor poate dobândi calitatea de moștenitor și, implicit, poate accepta o moștenire, printr-un curator numit de autoritatea tutelară a primăriei de la domiciliul minorului sau prin hotărâre a instanței de tutelă. În acest context, notarul public va solicita, printr-o adresă oficială, autorizația necesară din partea serviciului de autoritate tutelară al primăriei competente.
În situația în care moștenirea este grevată de sarcini sau datorii, minorul moștenitor va răspunde pentru acestea doar în limita bunurilor moștenite, proporțional cu cota sa de moștenire, conform art. 1114 alin. 2 din Noul Cod Civil. Această formă de acceptare a moștenirii, cunoscută anterior sub denumirea de „acceptare sub beneficiu de inventar”, se aplică nu doar minorilor sau persoanelor puse sub interdicție judecătorească, ci și tuturor categoriilor de moștenitori, inclusiv legatari universali sau cu titlu universal.
Trebuie să dezbat succesiunea în termen de 1 an de la data decesului unei persoane?
Deschiderea procedurii succesorale notariale nu este obligatorie în termen de 1 an de la deces, dacă situația financiară nu permite acest lucru. Totuși, în acest interval, este necesar ca moștenitorii să își exprime opțiunea succesorală, printr-o declarație autentică în fața unui notar public, privind acceptarea sau renunțarea la succesiune, pentru a evita decăderea din drepturile succesorale.
În cât timp de la data decesului unei persoane trebuie dezbătută o moștenire pentru a evita plata impozitului prevăzut de Codul Fiscal?
Pentru a evita plata impozitului de 1% din valoarea bunurilor imobile ce compun masa succesorală a unui defunct, este recomandat să dezbateți succesiunea în termen de până la 2 ani de la data decesului acestuia.
Programați o întâlnire la biroul nostru
Vă oferim sprijin juridic complet, consultanță personalizată și întocmirea actelor notariale cu promptitudine și rigurozitate. Suntem alături de dvs. cu soluții legale clare, indiferent de situație.
